Sinuzita și răceala pot provoca simptome foarte asemănătoare: nas înfundat, secreții nazale, presiune la nivelul feței, reducerea mirosului și stare generală de disconfort. Diferența importantă este că răceala reprezintă, de regulă, o infecție virală a căilor respiratorii superioare, în timp ce sinuzita – numită mai precis rinosinuzită – presupune inflamarea mucoasei nazale și a sinusurilor. Cele două situații sunt strâns legate, deoarece o infecție virală respiratorie poate preceda o rinosinuzită.
Culoarea secrețiilor nazale sau intensitatea congestiei nu sunt suficiente, luate separat, pentru a stabili dacă este vorba despre o răceală obișnuită sau despre o sinuzită care necesită o abordare diferită. Evoluția simptomelor, durata lor și apariția anumitor manifestări sunt mai relevante. În plus, majoritatea episoadelor acute au origine virală, ceea ce înseamnă că antibioticele nu reprezintă automat tratamentul potrivit.
Cum evoluează, de obicei, o răceală
Răceala poate începe cu senzație de iritație în gât, strănut, secreții nazale și congestie. Ulterior pot apărea tusea, oboseala și o presiune ușoară în zona feței. Simptomele pot fi mai intense în primele zile, după care tind să se amelioreze progresiv.
Congestia nazală produsă de o viroză poate bloca temporar drenajul normal al sinusurilor. Din acest motiv, o persoană răcită poate simți presiune în frunte sau în jurul nasului fără să fie vorba neapărat despre o infecție bacteriană a sinusurilor.
Tusea poate persista mai mult decât alte manifestări ale răcelii. De aceea, simplul fapt că un simptom nu dispare simultan cu celelalte nu confirmă sinuzita.
Ce simptome pot sugera o rinosinuzită
Rinosinuzita acută poate produce obstrucție nazală, secreții nazale sau scurgerea acestora spre gât, presiune ori durere facială și diminuarea mirosului. Uneori apar dureri de cap, tuse, senzație de presiune la nivelul dinților superiori sau stare generală alterată.
Durata și evoluția sunt importante pentru diferențiere. Suspiciunea unei cauze bacteriene poate crește atunci când simptomele sunt severe, persistă fără ameliorare o perioadă mai lungă sau când, după o ameliorare inițială, starea se înrăutățește din nou. Acest ultim tipar este uneori descris ca o agravare în două etape.
Diagnosticul nu ar trebui stabilit exclusiv acasă pe baza unui singur simptom. Medicul analizează întregul tablou clinic înainte de a decide dacă sunt necesare investigații sau un anumit tratament.
Secrețiile colorate înseamnă că sunt necesare antibiotice?
Secrețiile nazale galbene sau verzi sunt frecvent interpretate drept dovada unei infecții bacteriene. În realitate, culoarea mucusului se poate modifica și în timpul unei infecții virale, pe măsură ce răspunsul imun evoluează.
Prin urmare, secrețiile colorate nu reprezintă singure un motiv pentru administrarea antibioticelor. Utilizarea inutilă a acestora poate produce reacții adverse și contribuie la problema rezistenței bacteriene.
Dacă medicul consideră că există suficiente elemente pentru o rinosinuzită bacteriană, poate stabili dacă este necesar un antibiotic și ce tratament este adecvat. Antibioticele rămase de la o infecție anterioară nu ar trebui utilizate fără recomandare.
Ce măsuri pot reduce simptomele
Odihna și consumul adecvat de lichide pot fi utile în perioada unei infecții respiratorii. Irigațiile nazale cu soluție salină pot ajuta la îndepărtarea secrețiilor și la reducerea senzației de congestie. Pentru acestea trebuie folosite produse corespunzătoare și apă sigură conform instrucțiunilor metodei utilizate.
Unele medicamente pot reduce temporar congestia sau durerea, însă nu sunt potrivite pentru toate persoanele. Spray-urile nazale decongestionante, de exemplu, nu trebuie utilizate necontrolat pentru perioade îndelungate, deoarece pot favoriza reapariția sau agravarea congestiei.
Persoanele cu boli cronice, cele care urmează alte tratamente, femeile însărcinate și părinții care aleg medicamente pentru copii ar trebui să solicite recomandarea medicului sau farmacistului.
Când trebuie solicitat ajutor medical
Consultul medical este indicat atunci când simptomele persistă fără ameliorare, se agravează după ce inițial păreau să se reducă sau episoadele se repetă frecvent. Simptomele care continuă timp de mai multe săptămâni sau luni pot necesita evaluarea unor cauze precum alergiile, polipii nazali sau rinosinuzita cronică.
Anumite manifestări necesită atenție rapidă. Umflarea importantă în jurul ochilor, tulburările de vedere, durerea de cap neobișnuit de severă, rigiditatea cefei, confuzia sau deteriorarea accentuată a stării generale justifică evaluarea medicală urgentă.
Sinuzita și răceala se pot suprapune ca simptome, iar diferența nu poate fi stabilită întotdeauna după aspectul secrețiilor sau intensitatea nasului înfundat. Evoluția în timp și simptomele asociate oferă informații mult mai utile. Evitarea antibioticelor luate fără indicație, monitorizarea atentă a stării și informarea din surse medicale credibile sunt esențiale. Dacă simptomele persistă, se agravează sau apar semne neobișnuite, medicul de familie ori specialistul ORL poate stabili diagnosticul și conduita potrivită.
